Boscodeala in topul celor mai bogati baroni locali

boscodealaDin salariu, primarul Buzăului a agonisit 27 hectare terenuri intravilane, cinci clădiri, respectiv trei apartamente şi două case de locuit, cu excepţia unui singur imobil, toate sunt cumpărate în ultimii 18 ani, de când Boşcodeală este în fruntea Primăriei.

Şapte terenuri, cinci case şi trei maşini

Conform declaraţiei de avere postate pe site-ul Primăriei Buzău, primarul Constantin Boşcodeală are şapte  terenuri, însumând 27.3702,7 m.p. (27,37 hectare), dobândite în perioada 1997-2009, prin cumpărare sau moştenire, situate în municipiul Buzău – dintre care trei reprezintă cota indiviză a apartamentelor, respectiv terenul aferent casei de pe strada Nicu I. Constantinescu, în suprafaţă de 42,70, respectiv 536 metri pătraţi -, şi în localităţile Amaru, Stâlpu şi Năvodari. De asemenea, Boşcodeală este proprietarul a cinci clădiri însumând 422 metri pătraţi, dobândite în perioada 1997-2007, dintre care trei apartamente şi o casă în municipiul Buzău, precum şi al unei case în Năvodari. El mai posedă, conform aceleiaşi surse, trei autoturisme (două BMW şi unul Skoda) şi o remorcă, cumpărate în anii 2002 şi 2006, la care se adaugă un autoturism înstrăinat în anul 2010. Constantin Boşcodeală mai are şi o datorie de 114.235 euro către S.C. Concas S.A. şi de 15.000 euro către Porshe Leasing, ambele contractate în anul 2006, prima „în lichidare”.

DNA îi suflă în ceafa primarului Boșcodeală și cu Cartierul Orizont

Un tun imobiliar de peste 100 de milioane de euro s-ar putea dezumfla ca un balon de săpun chiar înainte de alegerile europarlamentare. Este vorba despre cartierul rezidential Orizont din nordul municipiului, un fel de Pipera buzoian, construit cu girul primarului Buzăului, Constantin Boscodeală, pe un teren revendicat, și în cazul căruia procurorii DNA pregătesc terenul pentru finalizarea dosarului aflat în faza de urmărire penală.

Prejudiciile de zeci de mii de euro create în urma ingineriei cu terenurile neretrocedate i-ar putea aduce edilului-șef o nouă trimitere în judecată. Informații importante au fost vehiculate în ultima perioadă despre dosarul Orizont în care Boscodeală are calitate de învinuit alături de Nicolae Trandafir și Viorica Stana. Cei doi sunt nimeni alții decât fostul șef al Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Buzău, respectiv fostul șef al Biroului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Buzău, în funcție la momentul transferului de terenuri.

Dovadă că procurorii anti-coruptie îi pregătesc o nouă surpriză ,,penală” primarului municipiului Buzău, este o cerere depusă în luna ianuarie la Curtea de Apel Ploiesti, prin care procurorii DNA au cerut, preventiv, ,,datorită calității părților“, strămutarea cauzei penale ce formează obiectul dosarului nr. 68/P/2009 la o altă instantă decât una din Buzău, în cazul în care se va emite rechizitoriul. Concluzia nu poate fi decât una singură, și anume că primarului Buzăului i se pregătește propunerea de trimitere în judecată, iar, ca și în dosarul Gloria, cererea să nu fie judecată pe plan local. După două amânări succesive, în februarie, magistratii Curții de Apel Ploiești au decis să admită cererea formulată de Parchetul pe pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Natională Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești, de strămutare a cauzei penale în favoarea Tribunalului Dâmbovița.

Astfel că, după ce în vara anului trecut, Constantin Boșcodeală a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru infractiuni de corupție în dosarul Gloria, primarul orașului ar avea noi motive de îngrijorare. De altfel, informații despre dosarele edilului-șef aflate în atenția DNA pentru comiterea mai multor abuzuri cu un prejudiciu estimat la câteva zeci de milioane de euro au apărut în presa centrală încă de acum un an. Iar paguba produsă astfel bugetului local ar fi un fel de mărunțis față de cea produsă mai multor reclamanți, cărora le îngră­dește dreptul de proprietate „în mod intenționat”, din motive pe care le cercetează procurorii anticorupție. Cerce­tările sunt avansate și pe alte piste, cum ar fi o așa-zisă „combinație” cu vânzarea a cinci hectare de teren din fostele sere. Sursele noastre ne-au dezvăluit ca principalul beneficiar al afacerii ORIZONT, controversatul om de afaceri, Gagu Ionel, a “colaborat exemplar” cu organele de anchetă.

Cartier pentru protipendadă pe „islaz“

Deși cele 24 hectare de teren erau revendicate, primarul Constantin Boșcodeală a pornit, în 2005, construirea unui cartier rezidențial de vile. În acel an, primarul a semnat un contract de asociere în participațiune cu firma de construcții Concas, controlată de Ionel Gagu. Obiectul: realizarea investiției „Ansamblu de locuinte proprietate privată pe terenul proprietate privată a municipiului Buzău, înscris în cartea funciară cu numerele cadastrale 4846, 4847 si 4848, situat în munici­piul Buzău, pe partea stângă a străzii Unirii spre podul Mărăcineni“. Contractul dintre Primăria Buzău si firma de construcții a fost semnat pe o perioadă de opt ani.

Faptul că terenul pe care au găsit de cuviință să ridice cartierul era revendicat de urmașii foștilor proprietari nu a contat deloc. În data de 24 iulie 2001, fostul prefect Ion Vasile semnează un ordin, numărul 146, prin care 33 de hectare ce aparțineau Seribuz Buzău sunt trecute în proprietatea privată a municipiului Buzău, la categoria islaz (!!!). La scurt timp Boșcodeală a anunțat că pe 24 de hectare din cele 33 se va construi un cartier de locuinte sociale, de care buzoienii ar fi avut – și au în continuare – cu adevărat nevoie.        Amplasamentul a fost însă greșit si hectarele pe terenurile revendicate de moștenitorii celor care au deținut moșia Mărăcineni au fost mutate pe nevăzute. Promisiunea făcută buzoienilor, cea cu locuintele sociale, a fost uitată repede și, în asociere cu vestita firmă CONCAS SA, s-a început ridicarea celor 365 vile de lux. Prețul terenului (vândut de Primărie noilor cumpărători) a fost de 16 euro metrul pătrat, de cel putin 10 ori mai mic decât valoarea reală de piață, chiar și în aceste condiții de criză.

Când cei care revendicau terenurile au văzut ce se petrece și că autoritățile le nesocotesc cu bună știință drepturile legale, au trecut la acțiune. În instanță, atât primarul Boșcodeală cât și senatorul Ion Vasile au susținut, pur și simplu, că moștenitorii (parte din ei stabiliți în Germania sau Elveția) nu există. La scurt timp, au început să dea din colț în colț, atunci când s-au trezit cu moștenitorii ,,decedați” în sala de judecată. Ca să îngreuneze demersul juridic, Boșcodeală a „spart“ cele 24 de hectare de teren compact în 401 de terenuri, pe 365 dintre acestea urmând a se ridica mândre vilele mult-visate. Practic, deși în cazul Cartierului Orizont mosșenitorii aveau de revendicat o parcelă compactă de 24 de hectare (plus altele, în alte zone), aceștia au trebuit să deschidă 401 procese, câte loturi a avut chef  Boscodeală să facă din fosta moșie Mărăcineni. Moștenitorii au prezentat în instantă hărți de la Arhivele Statului, cu amplasamentele exacte. Atât Boscodeală cât și Vasile ar fi strigat, la unison, că acestea ar fi false, chit că erau ștampilate peste tot cu însemnele celor de la Arhivele Statului. Cele 401 dosare, strămutate prin jumătate din instanțele din România si-au urmat cursul anevoios prin justiția românească. Și stupoare: toate procesele au fost câștigate definitiv și irevocabil de către moștenitori.

 

Be the first to comment

Leave a Reply