Buzău: n-au atâta pădure câtă li se cere înapoi

Procesul prin care fostul ministru al Justiției, Tudor Chiuariu, încearcă să recupereze zeci de mii de ha de pădure pentru un presupus moștenitor al dregătorului Preda Buzescu scoate la iveală faptul că, în județul Buzău, nici nu există atâta pădure câtă este cerută înapoi.

Aproximativ 6.700 de ha de pădure din județul Buzău au fost retrocedate prin hotărâri definitive și irevocabile sau prin decizii ale Comisiei de fond funciar. Pentru alte 4.500 de ha de pădure, tot din județul Buzău, Academia Română a deschis un proces la Mangalia, iar copacii de pe aproape 68.000 de ha de pădure sunt ceruți de Teodor Năstase, medic veterinar, reprezentat în instanță de casa de avocatură unde asociat este Tudor Chiuariu, actual senator și fost ministru de Justiție. În total, aproape 75.000 de ha de pădure. În județul Buzău, în prezent, Statul Român mai deține nici 70.000 de ha.

Cu ochii pe procese

Autoritățile din județul Buzău au primit câteva luni ”de respiro”, zilele trecute, când Tribunalul Vâlcea a respins, ca inadmisibilă, cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru 63.757 de ha de pădure, formulată de medicul veterinar Teodor Năstase. Acesta speră, în continuare, la reiterarea procesului de acum cinci ani, când Judecătoria Pătârlagele l-a recunoscut drept moștenitor al dregătorului Preda Buzescu și a decis că Năstase să primească pădurea. De fapt, doar jumătate din aceasta, deoarece 50% din drepturile litigioase au fost cumpărate de firma SC Expres Invest SRL, după cum arăta Evenimentul Zilei.
Soluția de la Vâlcea nu este, însă, una definitivă. Până la probabilul apel, însă, pe rolul Judecătoriei Mangalia se află procesul prin care Academia Română cere să fie pusă în posesie cu aproape 4.500 de ha de pădure. Aceste suprafețe de pădure au fost câștigate de Academie în alte procese, dar nu au fost date efectiv în proprietate deoarece vechile amplasamente sunt ocupate acum de alți proprietari. Ce și-au câștigat dreptul tot în instanță sau prin decizii ale Comisiei județene de stabilire a drepturilor de proprietate.

”Nu sunt îngrijorat”

Gabriel Baltă este prefect al județului Buzău din primăvara anului trecut. ”Nu mi s-au semnalat nereguli în procesele de retrocedare a pădurilor. Să vedem acum cum se termină. Dar nu sunt îngrijorat”, a declarat prefectul pentru Evenimentul Zilei. Cel care l-a precedat în funcție, Paul Beganu, spune că la actuala situație s-a ajuns din lipsa actelor. ”Știți, aveam o problemă în jurul anului 1991, când au dispărut o serie de acte edificatoare pentru proprietate. Probabil că atunci a fost o «grijă» mai mare pentru ca astfel de acte să dispară, iar statul să nu mai poată dovedi proprietatea. La noi nu a fost Carte Funciară, precum în Transilvania și e mai greu să se dovedească continuitatea”, mai spune Beganu. Cu alte cuvinte, Statului îi este greu să dovedească faptul că nu poate retroceda pădurea care, de fapt, i-a aparținut.

O lege pentru liniștea tuturor

Situația din Buzău ar fi rămas la mâna instanțelor de judecată dacă, în primăvara acestui an, nu ar fi apărut Legea 165/2013, promovată prin ordonanță de urgență. În actul normativ se arată că, acolo unde retrocedarea imobilelor pe vechile amplasamente nu mai este posibilă, reconstituirea dreptului de proprietate se face pe alte amplasamente de pe raza unității teritorial-administrative în discuție, aflate în proprietatea Statului Român. În cazul județului Buzău, de exemplu, pe baza legii amintite instanțele de judecată vor putea decide împroprietărirea Academiei Române cu pădure care a fost a Statului Român și înainte de 1948 sau cu suprafețe de pădure ce au fost amenajate după acel an.
Pe baza efectelor legii respective, la Mangalia, reprezentanții Academiei Române solicită pădurile de pe raza comunei Gura Techii, din județul Buzău, deși pădurile ce le-au fost retrocedate în 2007, de către Judecătoria Pătârlagele, se află pe teritoriul localităților Nehoiu și Siriu. Următorul termen în procesul de la Mangalia a fost stabilit pentru 21 ianuarie 2014.
Procesul de la Mangalia are loc în condițiile în care, la Gura Techii, au devenit de notorietate defrișările masive făcute în pădurile retrocedate.

Sursa: EVZ.ro 

Be the first to comment

Leave a Reply