Intalnirea barba? ilor Alsacia

Intalnirea barba? ilor Alsacia

Calaméo - curs-ebraica-pt-uzul-studentilor

Cea prin care lumea pä gänä mediteraneanä a devenit lumea crestina a unui continent care a fost, in primul rand, o universitas christiana". Dar acest veac scurs trite si mai are, in aceasta prefacere, o particularitate care il decupeaza memorabiI In istoria universaiä.

Este veacul unei prime si exemplare coexistente, bine stiute si multiplu ilustrate prin evenimente si fapte ale gandirii, ale literaturii, ale artelor, a douä ideologii adverse, nascute din premise diferite, cu un imaginar total deosebit, cu moravuri, credinte si tinte divergente: cea Agana, politeista, greco-romana si cea cretina, monoteista, de sorginte orientala, cu stravechi origini In soteriologii si eshatologii ale orizontului rasafitean, dar cu o repede acoperire teritoriala si umana din Tracia Oda in Britania.

Nascuta din teribila criza Intalnirea barba? ilor Alsacia a secolului al III-lea, cel al anarhiei militare si al invaziilor germanice, din formula politica a Tetrarhiei si a Dominatului inaugurate de balcanicul aclamat drept Jovius" asadar un Jupiter al Romei tarziianume Canis Aurelius Valerius Diocletianus, carmuirea celuilalt balcanic care a fost Flavius Valerius Constantinus sau Constantin cel Mare a pecetluit cumva destinul spiritual al ultimei antichitati.

Intalnirea barba? ilor Alsacia Site- ul comparativ dating gratuit? i serios

And la rAdAcinile semantice si socotind cA darul de a lega intre ei oamenii Intalnirea barba? ilor Alsacia comunitate exprimat prin verbul latinesc religo" este asociat conceptului de cult religios exprimat prin substantivul latinesc religio" se poate bAnui cu tArie cA, o datA cu edictul milanez, veacul al IV-lea va cunoaste o desfAsurare, greu de imaginat, a entuziasmului crestin, Intalnirea barba?

ilor Alsacia dupA numai optzeci de ani la proclamarea crestinismului de cAtre Teodosie ce! Mare, la 8 noiembriedrept unicA religie a imperiului. Era depAsitA astfel i definitiv incheiatA ceca ce unii 10 www.

Si care, mai trebuie spus, avea sA condua lumea Orientului mediteranean, In sfera crucialg a credintei, de la toleranta romang la intoleranta bizanting.

curs-ebraica-pt-uzul-studentilor

Veacul al IV-lea nu este doar cel in care, pentru acest imperiu crestin, se ngstea o noug capitalg pe Bosfor, o noug Roma" ,Nae Rome"o a doua Romg" deutéra Rome" la doar o mie cinci sute de kilometri spre rgsgrit de traditionala capitalg a imperiului, pe care curánd barbarii o vor cuceri vremelnicdenumitg orasul lui Constantin", Constantinopolul adicg, ce existg oficial cu incepere din maidar Femeia Belgia se intalne?

te numele mentionat pe uncle monede cu sase ani inainte. De asemenea, el nu era doar secolul al cgrui sfársit avea sg marcheze, in ianuariescindarea vastei impärgtii dar nu si disparitia ideii de unitate imperialg ce avea sg dureze pang cgtre intr-o pars Intalnirea barba? ilor Alsacia avándu-I In frunte pe Arcadius, stgpan la Constantinopol, si o pars Occidentis" cu Honorius ehmuind la Ravenna.

Faptul de spiritualitate cel mai important pe care epoca Il huegistreazg este, fárg doar si poate, cel ce s-a consumat de-a lungul numeroaselor domnii ce au urmat mortii lui Constantin cel Mare la Nicomedia inin timpul dinastiilor constantiniang, valentiniang si teodosiang. Acum si numai acum au stat fatg In fatg, intr-un dialog acerb nu o datä, dar atát de rodnic pentru posteritate, cu meritele intelectuale egal impArtite, cele doug tabere: aceea paging care issi trgia ultimele momente, cu o demnitate strgbAtutg de un flor tragic si aceea cresting ce avea sg.

Trgind din seva culturalg cea atát de bogatg a veacului al lea pecetluitg de gAndirea neoplatonicg cuprinsg In Eneadele lui Plotin din Alexandria, unul dintre pgrintii misticii si ai esteticii medievale elogiator al Spiritului si al Unicului, creator al 11 www.

Aceasta macar si numai pentru faptul ca elevii retorului pagan al carui model venerabil era atenianul Isocrates s-au numit crestinii Vasile cel Mare si Grigore din Nazianz, parintii" capadocieni creatori, intre altele, de norme monahale rasaritene, iar printre prietenii sai s-a prenumarat un cap incoronat precum Iulian Apostatul, ultimul din dinastia lui Constantin cel Mare intre sipagan notoriu In cea dintai familie imperiala cretina, cel din urma aparator al neoplatonismului si vestejitor zadarnic, dar superb, al crestinismului.

Rezistenta pagana este Inca puternica dupa la nivelul elitei intelectuale o reprezinta, de pilda, un Ammianus Marcellinus, istoricul grec din Antiohia, apropiat de Libanius luptand sub flamura apostatului Iulian, care s-a straduit sa-si scrie ale sale Res Gestae, cuprinzand faptele romane dintre Nerva Valens, intr-o latineasca prin care nazuia sa-1 imite pe Tacitus dar ea era adanc ancorata si in structurile Intalnirea barba?

ilor Alsacia ale Occidentului mai ales; acolo unde pang tarziu locuitorul unui sat, al unui pagus", era un paganus", asadar deopotriva satean si pagan, ceca ce a dus, chiar i dup ä crestinare, la pastrarea in limbile m europene a unor cuvinte comune precum paysan" sau peasant".

Intalnirea barba? ilor Alsacia Dating fara nord

Era acelasi care putea sa creada Inca in vechii zei greco-romani, dupa cum putea sa fie adeptul lui Mithra, divinitatea iranianal, sau adoratorul cultului solar, al Sfantului Soare" din folclorul romanesc cel cu care se asemuia un imparat precum Aurelian, parasitorul Daciei, and se proclama Intalnirea barba? ilor Alsacia Sol Invictus" acelasi Soare a carui nastere" la solstitiul de iamb:, inceput al plenitudinii astrului, era särbatorita la 25 decembrie, dies natalis solis"; adica tocmai atunci cand era celebrat Mithra, cel al carui cult se desfasura indeobste intr-o petera rituala, si tocmai atunci cand va fi sarbatorita de crestini nasterea lui lisus Hristos el insusi, la Bethleem, tot intr-o pestera, un spelaion", cum istoriseste, inainte deapocrifa Protoevanghelie a lui Iacob".

Arta monumentalà pAgAnA, cu accentele sale de uriesenie orientalA regAsite din palatul lui Diocletian de la Split pdnA In bazilica lui Maxentius de la Roma, cu imaginile barbarizate cioplite pe arcul lui Galerius de la Salonic sau cu Intalnirea barba? ilor Alsacia, foarte rafinate, din mozaicurile fermecAtor-enigmatice descoperite In Sicilia, la Villa Erculia" de la Piazza Armerina este contemporadä si perfect congruent5 cu zorii artei crestine care recurgea la ac,eleasi modaliati stilistice si tehnice ale picturii murale, ale mozaicului, ale sculpturii si ale arhitecturii pe care le regAsim In intreaga artA romang tarzie si care sunt evidentiate, inainte de toate, de pictura catacombelor de pe Via Appia unele chiar din secolul al III-lea, contemporane cu picturile din sinagoga si din casa crestinA" de la Dura Europos.

Contemporaneitatea si congruenta la care m-am referit sunt ImprejurAri culturale majore si evidente, chiar dad. Ceea ce a fAcut ca prea putine edificii sacre ale epocii constantiniene, de pildA, sA ajungA pädä la noi fArA preschimbAri si adaosuri ale evului mediu, Renasterii, barocului si neoclasicismului care, incisiv, au desfigurat total, din prea mare respect", monumentele initiale.

Prea putin s-a mai pAstrat din batilicile romane ale crestinismului abia oficializat, precum San Pietro de la Vatican, San Giovanni de la Lateran, San Paolo fuori le mura" sau din bazilica, de rAsunätoare faimA, a invierii Anastasis" de la Ierusalim. Abia rotonda Santa Costanza din Roma, cu mozaicurile sale ce pAstreazA Ind, fie si palide, traditii ale motivelor pompeiene sau bazilica Nasterii de la Bethleem, Intalnirea barba? ilor Alsacia pavimentele si capitelurile sale ce au scApat neatinse, mai conservA ceva din mArturia eforturilor artistice puse In slujba 13 www.

Nic äieri, ins ä, instrumentarul cultural pAgAn Fata frumoasa arata confortabil a fost ark de subtil folosit iar acesta nu este doar un paradox al istoriei, ci si un semn al mersului sk inainte pe o cale regard a civilizatiei precum in chiar opera de definire a dogmei crestine.

Cel In care fostul retor pAgAn devenit episcopul crestin Vasile din Cezareea Capadociei va cultiva traditia aristotelicA, dar va da si regulile ascezei monahale pe care o trAisell deja sau aveau sA o trAiascA, in tebaidele" Egiptului si in pustiurile Siriei, eremite deci oamenii desertuluiaflati In anahorezr, asadar fugiti din lume", urmasi ai cuviosilor Antonie ce!

Dar, fArà doar si poate, sfera In care importanta imprumuturilor pAgAne in mentalul crestin si-a atins apogeul a fost cea a definirii dogmatice a noii religii. Aceasta s-a petrecut in mai si, mai apoi, in mai-iulie la cele douà dintAi concilii sau sinoade ecumenice cel de la Niceea si cel de la Constantinopoltinute sub autoritatea imperialA izvorAtoare, in biserica orientalA, a mult discutatului cezaropapism" al primului Bizant.

Aici, sub oblAduirea si Intalnirea barba? ilor Alsacia vointa unor Constantin ce! Mare si Gratianus, cu participarea unor crestini ilustri de la Eusebiu din Cezareea si Hosius din Cordoba la mai sus amintitul Grigore din Nazianz ajuns Intalnirea barba?

ilor Alsacia cel mai Malt ierarh al imperiului a fost creat, impotriva ereziei ariene ce nega divinitatea lui Hristos, asa-numitul simbol niceeo-constantinopolitan". Nu mai putin, in disputele cristologice ale veacului al IV-lea, Logos-ul demiurg din neoplatonism cel ce va fi pentru crestini CuvAntul intrupat implica stiinta adâncA despre reflectia secolelor imediat precedente, cunoasterea tezelor despre Logos ale unui Filon din Alexandria, filozoful evreu al veacului I cel ce i-a influentat pe alexandrinii Clement si Origene sau intelegerea exacta a sensului cuvintelor din acelasi prim secol crestin ale apostolului loan vorbind despre Hristos ca despre un Logos, parte creatoare si ordonatoare a intelepciunii divine; era, de fapt, acesta, un Logos precrestin fragmentar, un logos seminal" 16gos spermatikós"prin care pagAnii de exceptie erau adusi s a cunoascA adevArul, sA intuiascA venirea lui Mesia, sa-i poata inrAuri, in fine, pe marii ganditori crestini, precum Platon pe Pseudo-Dionisie Areopagitul, precum Aristotel pe Toma de Aquino.

Veacul al IV-lea, consemnAnd la extremul sAu sfArsit transformarea crestinismului in unica religie a lumii romane, avea sa fie si momentul indepArtat al Intalnirea barba?

Picătura de istorie - Theodorescu, Răzvan

ilor Alsacia clivaj mental, al unui inceput de despartire spiritualA ¡litre pars Orientis" si pars Occidentis", mult dincolo de impartirea administrativa a imperiului In Swing de dating site. pArti distincte.

DacA Apusul unor PArinti ai Bisericii", precum Augustin, retorul din Cartagina i episcopul de la Hippona IndepArtatul precursor al lui Luther si al strAmosului existentialistilor care a fost teologul danez Sören Kierkegaard, al unui pesimism funciar In ceea ce priveste umanitatea, al exacerbArii nelinistii si pAcatului avea s A rAmdnA definitiv atasat apologeticei", acea ramurA a teologiei care demonstreazA logic, as fi tentat sA spun chiar aristotelic pentru cA silogistic existenta lui Dumnezeu, RAsAritul avea sA-si cristalizeze tipul de afirmare apofaticA" a ceea ce nu este Dumnezeu; era o subtilA formA negativA de definire a divinitAtii prin ceea ce ea nu este, preferatä de ortodoxie pentru deplina sa tainA, regAsitA din icoane pAnA In iconostasele care Intalnirea barba?

ilor Alsacia, la orientali, vAzutul cristologic si mariologic al naosului de nevAzutul euharis tic al altarului. Este, aceastA apofazA a lumii rAsAritene, o exprimare a misterului credintei, o tehnicA a negatiei pentru postularea transcendentei absolute a lui Dumnezeu, o asemenea Intalnirea barba? ilor Alsacia negativA fiind identificatA si la alte popoare ale Orientului la necrestinii Indiei, spre pildAo modalitate superioarä de ne-cunoastere" ce descindea aici din Platon, cel care undeva In Republica vorbea despre binele ce Intalnirea barba?

ilor Alsacia dincolo de fiintA". Era acea inteligentä inefabilä, aflatA dincolo de sufletul universal" care pentru ganditorul antic rAmânea ceva impersonal si abstract, chiar dacA mAret, In timp ce pentru crestinul primelor veacuri desemna ceva extrem de concret si de personal.

gazetadebuzau.ro - Only the Best Free Live Cams

Ponderea intelectualilor franci la curtea regalA si apoi imperialA pare a fi fost cu totul estompatA de cea a strAinilor, veniti din spatii de veche culturA romanA, imprejurare evidentA de-a lungul domniilor succesive ale lui Pepin cel Scurtdevenit inla Soissons, rege al francilor uns monarh de Care benedictinul Bonifaciu, evanghelizator si apostol al Germaniei si care nu era altul cleat anglo-saxonul Winfried de WessexCarol cel Mareunificatorul posesiunilor france merovingiene si creator al unei monarhii care tinea de la Pirinei pAng la Tisa, Ludovic cel Pioscel care, dimpotrivA, a pregAtit divizarea mostenirii sale neobisnuit de Intinse intre fiii Lothar, Carol cel Plesuv si Ludovic Germanicul.

De-a lungul unui secol asadar, intre mijlocul veacului al VIII-lea si mijlocul celui de-al IX-lea, mediul aulic al cArui epicentru avea sA devinA resedinta de la Aachen a celui pe care, la 25 decembriepapa L,eon al III-lea ill proclama impArat primul pe care Occidentul il avea dupA disparitia, ina lui Romulus Augustulus era frecventat si modelat de hispanici vizigoti precum Theodulf, de italici ca Petru din Pisa si Paul Diaconul, singurul localnic notoriu fiind Angilbertus, abate de Saint Riquier si Centula, rudA a lui Carol, autor al unui text 18 www.

DacA prin tot Intalnirea barba? ilor Alsacia ce se stie despre regalitatea germanicd a francilor incepAnd cu Meroveu si Clovis sau despre rolul pontifilor de la Roma, incepand cu papa Grigore cel Mare, primii doi factori devin evidenti intr-o lume unde un suveran franc se proclama continuator al universalismului imperial roman, cel de-al treilea element al sintezei carolingiene trebuie cumva explicat.

Верно, что в этом здании было очень много комнат и помещений, проникнуть в которые могли только летающие существа, но это вовсе не означало, что строители зданий и сами были крылаты.

Dintr-o asemenea emulade spiritualA au rAmas urme importante, precum cele ale focarului cArturAresc de la Jarrow, In Northumbria, al unui Beda Venerabilul, autor, dupAal Istoriei ecleziastice a anglilor sau din centrul de la York. De aici pleca spre curtea lui Carol cel Mare format intr-o traditie insularA a culturii clasice ce nu poate fi gäsitA pe continent acel Alcuin care, alAturi de un alt om al ceturilor boreale, Johannes Scotus Erigena, adicA Irlandezul" Erin" era numele celtic al celei mai occidentale insule a Occidentului a ilustrat elocvent ceca ce se numeste indeobste renasterea carolingianA".

Constituind cea mai inaltA formA de instructie scolarA Intalnirea barba? ilor Alsacia Oa la aparitia universitAtilor la finele secolului al XI-lea, sistemul lui Alcuin din York a supravietuit epocii medievale, 20 www. CelAlalt insular al timpurilor carolingiene a fost, pentru istoricii filozofiei, si primul gAnditor Intalnirea barba?

ilor Alsacia. Profesor In la scoala palatinA a lui Carol cel Plesuv, Johannes Scotus Erigena s-a ilustrat Ins ä, mai ales, prin traducerea din greceste In latineste a asa-numitului corpus areopagitic".

a playlist for old money living in the french countryside; light academia

Este vorba de scrierile acelui mistic necunoscut träitor, probabil, intr-a doua parte a veacului al V-lea, ateundeva In mediul monofizit al Sirieicaruia i s-a atribuit in chip gresit numele primului episcop crestin al Atenei, intrând In istoria literaturii orientale sub numele de Pseudo-Dionisie Areopagitul, autor a trei tratate fundamentale: cel Despre teologia mística, Cu putemice ecouri plotiniene, cel Despre numele divine, mArturie a apofatismului fäsgritean, cel Despre ierarhia cereasca, Cu enumerarea treptelor nevAzute care unesc pe om cu divinitatea.

Venite din Bizant la curtea carolingianA, ca un dar al lui Mihail al II-lea, bazileul iconoclastiei finale, atre Ludovic cel Pios, manuscrisele areopagitice tälmAcite de savantul teolog irlandez s-au pästrat pAnA la noi si fac astäzi fala Bibliotecii Nationale din capitala Frantei sub numele de Codex Parisinus ".

  • Большинство этих домов были ясных, простых пропорций, но некоторые выделялись каким-то сложным архитектурным стилем с использованием витых колонн и изящной резьбы по камню.
  • Этот их страх напомнил ему о его собственных эмоциях, когда Черное солнце впервые появилось в поле его внимания.
  • Calaméo - Picătura de istorie - Theodorescu, Răzvan
  • Femeie intalnire pentru Maroc

DacA prin demersul cArtufäresc al lui Johannes Scotus Erigena Occidentul a putut avea acces la cea mai Malta elaborare misticA dintre antichitate si Renastere, aruncand astfel o punte rarä Intre gândirea si teologia celor douà entifäti culturale ale Intalnirea barba? ilor Alsacia vechi, opera proprie a irlandezului carolingian a fost si ea una notabila. Adept al unui panteism cu nuante platonice, Johannes Scotus Erigena, prin tratatele sale si De divisione naturae vedea omul ca un microcosmos, iar gAndirea umanA ca parte a celei divine, Dumnezeu el insusi fiind o naturA creatoare necreatä natura creans nec creata"omologare pe care biserica oficialä, dezvoltatà pe unja pesimismului augustinian ce refuza sä" vadä o umanitate purtätoare de santeie sacrà, a condamnat-o de-a lungul mai multor concilii apusene, din veacul al IX-lea pâna In cel de-al XIII-lea.

Era Anul o tnie L An Milvolumul netenninat al lui Henri Focillon, cel mai celebru, mai erudit si mai rafinat reprezentant al istoriografiei franceze de artA, savantul profesor de la Sorbona si Collège de France pe care expansiunea nazistA 1-a silit sA-si continue cariera peste Ocean.

Они переступили через застывший водоворот вещества, где субстанция движущейся дороги возвращалась к своему истоку, и оказались перед стеной, пронизанной ярко освещенными туннелями. Элвин без колебания выбрал один из них и ступил внутрь, Алистра - за. Перистальтическое поле сразу же подхватило их и понесло. С удобством откинувшись, они рассматривали окружающее.

Profiluri de femei pentru întâlniri cu fotografii aici, in captivantul eseu focillonian, oglinda unci pArti din eivilizatia medievalA elasia a Europei in vremea desAvarsirii etnogenezelor, in ceca ce cu doar un deceniu inaintea invAtatului francez, englezul Cristopher Dawson numise, intr-o altA carte, deja amintitä, The Making of Europe.

An introduction to the History of European Unity Londra, Acesta era peisajul veacului al XI-lea si al celui imediat urmAtor. Dar Europa occidentalg ce Intalnirea barba? ilor Alsacia anulcea care scria un cronicar al timpului, Raoul Glaber, deseori citat pentru aceastg spusg a sa s-a invesmântat intr-o rochie albg de biserici candida ecclesiaram vestis" depgsea, totodatA, spaimele milenariste cu a cgror evocare inspiratA isi incepuse Focillon cartea.

Dar ce era rnilenarismul"? Indiscutabil, era un fenomen ce apartine istoriei mentalitAtilor, constituind nucleul acelei credinte populare din Apus dar si din Usara, sub numele grecesc al chiliasmului" potrivit cgreia Iisus Hristos era chemat sg aibg o stApAnire de o mie de ani, acel milenium" a cgrui implinire, la finele extrem al secolului al X-lea, dgdea fiorii sfarsitului de lume" atunci ca si astgzi, in pragul anului !

Intalnirea barba? ilor Alsacia Viziteaza site- ul de date

Teama superstitioasg de final de mileniu si de lume se aseza precumpgnitor, in Occident, in traditia apocalipticg pe care incg din preziva epocii carolingiene o intretinuse constant cu ecouri In artele miniaturii si ale muralismului medieval scrierea vestitg a unui abate din Asturia spaniolg, Beatus de Liebana, anume Comentariul la Apocalips Preggtirea psihologicA a elitelor, dar si a Intalnirea barba?

ilor Alsacia, de-a lungul cgtorva secole de invazii acum veniserg arabii in peninsula ibericA, curAnd atacurile vilcinge vor ajunge la gurile Senei, iar raidurile cglAretilor maghiari vor atinge Italia si Estul francez de unde ruga fierbinte a timpului: De sagittis Hungarorum libera nos Domine" se fgcea prin idei precum imbAtrAnirea lumii" mundus senescit"care se cerea astfel primenitä.

CA asteptarea hninentg a sfarsitului vietii omenesti, o datg cu prAbusirea lumii intregi, plutea in aer, ca o credintg foarte rgspAnditg si adAnc inrAdAcinatg, ne-o aratg, de pildg, textul unei danii din fácute unei mAngstiri franceze, cu o piosenie ce merita rgsplata in viata de dincolo, intrucgt, era scris acolo, se apropie sfArsitul lumii appropinquante mundi termino".

CAtiva ani mai tarziu, inAdso, staretul mAngstirii burgunde de la Montier-en-Der, avea sg producg un Libellus de Antechristo, scriere despre flinta blestematg si hAdg a Antihristului 24 www. Oamenii anului o mie", un Gerbert d Aurillac aflat, neobisnuit, In relatii Cu Islamul Si cu mozaismul de unde, iarAsi, neobisnuitele preocupgri astrologice ale celui ce va deveni papa Silvestru al II-leaun Otto al III-lea, fiul de printesA bizantinA si de impArat german genere graecus, imperio romanus"un Bernward de Hildesheim cu a sa coloanA istoriatA cuprinzAnd viata lui Hristos, ce imita morfologiile antice ale Coloanei lui Traian de la Roma, vor mosteni, In complexitatea lor intelectualä, o lume care, dei plinA Kiev fata intalnire temen i milenariste, a pregAtit Europa crestinä.

I-au completat, Inainte si dupä anulmonahii Apusului, cu reactiile lor ascetice tintind la simplitatea timpurilor apostolice, ca si incercArile Romei de a stAvili practici eretice precum cele ale simoniei" si nicolaismului", cu prelungiri nebAnuite panA in Intalnirea barba? ilor Alsacia moderna a Reformei.

Din fricile acestor oameni, dar si din cultura sau din credinta lor, s-au ridicat, foarte curAnd, abatiile romanicului si catedralele goticului.

Intalnirea barba? ilor Alsacia caut baiat din cornești

Cea dintre spatiul crestin al Mediteranei cu peninsula iberica si fosta Galie, cu Italia si peninsula balcanica cieno-latina si spatiile pagaile din Barbaricum, mai apoi crestinate inainte si dupa anuldin Frizia si Germania pana In Panonia si Rusia, din lumea slava sud-dunareana pang in Scandinavia. In aceste crestinäri ce s-au petrecut, invariabil, din porunca venitä de sus in jos, de la carmuitor la supusi, de la sefii militari ai celor ce fuseserä pana ieri nomazi si care se sedentarizau in veacurile VIII, IX si X la Nipru, in pusta ungara sau in spatiile balcano-pontic si balcano-adriatic, crearea unor scrieri adecvate cum a fost aceea chirilicainaltarea Intalnirea barba?

ilor Alsacia lacasuri de cult somptuoase, menite a impresiona masele, au jucat un rol covarsitor.

Intalnirea barba? ilor Alsacia matrimoniale femei cauta barbati mediaș

Nu mai putin succesoare a primei Rome", Roma pontificalä a participat la asemenea actiuni misionare chiar daca mai putin fastuosprin opera de evanghelizare a clerului benedictin ale carui prezente s-au facut simtite si in spatiul Intalnirea barba?

ilor Alsacia al Banatului la inceputul veacului al XI-lea. Atunci and se ridica marea bazilica bulgara de la Pliska, legata de convertirea din a slavo-turanicilor hanului Boris devenit, prin botez, Mihail, sau biserica rotunda" de la Preslav In vremea tarului Simion, imediat dupasau bazilica maghiara 26 www.

Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică 3 Pr. Cursul a fost conceput pentru un studiu cu durata de un semestru 14 săptămâni, 28 şedin e, 56 ore de curs. Având în vedere numărul redus de ore de studiu, cursul a fost alcătuit astfel încât să acopere chestiunile esen iale ale limbii.

Sofia din Kiev, ilfältatA dui:a de marele cneaz Taroslav cel intelept, exact in timpul intemeierii mitropoliei bizantine a locului sau, in fine, biserica sarbeasa a Maicii Domnului de la Studenica, a regelui Stefan al II-lea Nemanja si a arhiepiscopului Saya intrefiecare dintre aceste monumente, care simbolizau crestinaatea in fiecare din amintitele spatii de civilizatie est-europeanà, devenea un model, un monumentum princeps".

Crestinarea bulgarilor dintr-a doua jumiltate a secolului al IX-lea, cea a rusilor un veac mai tirziu, cea a ungurilor la inceputul celui de-al XI-lea secol, precum si recrestinarea" sarbeasa de la finele veacului al XII-lea au flicut ca aceste monumente de cult, mArturisitoare pentru o nouà spiritualitate acum ività si menità a atrage prin impresionarea celor multi, sA aparg in chiar nucleul genetic al noilor tàri si chiar in preajma anilor in care s-au consumat acele acte majore ale civilizatiei continentului, precum si intemeierile oficiale" ale statelor amintite.

Mai mult, constaam ca o traskurà de unire a tuturor acestor edificii sacre este plasarea lor intr-un orizont de vizualitate dominat de fast cel al marmurei de la Pliska, cel al mozaicurilor de la Kiev, cel al foitei de aur din frescele de la Studenicaceca ce le-au si fácut s5 fie mentionate in scrierile slave Intalnirea barba? ilor Alsacia latine ale acestor timpuri de geneze din Orientul european, fie S estodnev-ul lui loan Exarhul din Bulgaria primului tarat, fie cronica Povest vremennth let in Rusia kieveanä, fie Vita Sancti Stephani regis a episcopului Hartvic in Ungaria arpadiaa fie, in sfarsit, biografia marelui jupan Stefan I scriA de Saya de la Studenica in Serbia nemanidg.

Locuit de romanici, oameni ai pamântului" si vechi crestini Inca din timpul Imperiului roman, care nu au cunoscut, tocmai de aceea, nici sedentarizdri, nici convertiri spectaculoase, solul carpato-dunArean Intalnirea barba? ilor Alsacia a vázut ridicarea de monumente fastuoase care sä 27 www.

Absenta unui monumentum princeps" In vechea civilizatie româneasca devine astfel, Intr-un Orient european al convertirilor si al denomadizArilor" de acum un mileniu si mai bine, mArturia unei stäruinte culturale notabile. DacA puritatea acestei credinte a fost, Intalnirea barba? ilor Alsacia un mileniu incoace, prilej de grave conflicte intre Orient si Occident, ambele pArti ale Europei au fost bántuite, cu secole in urrnA, de stihiile acelor alunecAri de la dreapta credintA care s-au numit ereziile".

Asevedeași